Stricati sau doar maturi?

Ce inseamna sa fii o persoana puternica sau o femeie puternica ?

De multe ori acest lucru este interpretat gresit de multa lume ca o caracteristica de indiferenta fiindca multi nu sunt atenti la detalii.

Daca iti ofer libertatea sa iesi cu prietenii tai, chiar si cu fostele cu care ai ramas prieten nu inseamna ca nu-mi pasa de tine. Inseamna ca sunt destul de matura cat sa te las ca individ sa iei responsabilitatea deciziilor tale si sa-ti asumi consecintele in caz ca o dai in bara. Te las sa fii destul de inteligent cat sa nu faci lucruri care tie nu ti-ar place sa-ti fie facute.

Daca nu te stresez in fiecare ora a zilei este fiindca inteleg ca esti un individ si ca fiecare persoana are nevoie de timpul si spatiul lui singur. Singurele momente in care o sa te stresez este atunci cand simt ca ceva nu este in regula sau ca ascunzi lucruri pe care le putem comunica si rezolva impreuna.

Daca dupa o cearta, iti dau explicatia de ce am reactionat in acel fel este ca in timp sa incepi sa intelegi de ce si cum reactionez sau care sunt acele puncte sensibile din cauza careia am ajuns in acel stadiu.

Daca nu ridic tonul, nu te jignesc si daca nu tip in timpul unei discutii contradictorii sau certuri, inseamna ca iti acord un anumit respect care ma astept sa fie reciproc.

Daca atunci cand ne despartim, nu iti fac o scena, nu plang sau nu iti sar in cap, este fiindca nu vad logica. Este fiindca in acel moment, mecanismul meu de aparare nu permite eliberarea unor emotii care ar putea sa iti influenteze decizia. Ai luat o decizie atunci spoer ca esti pregatit pentru responsabilitatea si consecintele care vin impreuna cu ea. Nu vad rostul obligarii unei persoane sa participe la partea ta emotionala daca a fost atat de usor sa renunte la tine. Prefer sa plec cu barbia in sus chiar daca poate drumul spre casa va fi mai greu. Demnitatea este atat de importanta si trebuie aparata fiindca este ultimul lucru pe care vrei sa-l pierzi pentru o persoana care pur si simplu nu te merita.  Asta nu inseamna ca nu o sa ma gandesc la tot si ca in timpul in care o sa fiu singura , nu o sa am o rabufnire de emotii in confortul meu.

Pentru persoanele care se intreaba de ce ? Fiindca de multe ori, ne-am saturat de rautatiile oameniilor si cumva ca sa ne aparam de rautatea lor, ne controlam emotiile pana in punctul in care cateodata devenim atat de detasati fata de persoane incat este foarte greu sa iti dai seama ce si ce nu ne deranjeaza. Cateodata intelegem uneori ca trebuie sa lasam oamenii sa-si urmeze drumurile si sa dea singuri cu capul de perete fiindca altfel, oamenii nu invata.

Cateodata cele mai puternice persoane, sunt deobicei cele mai ranite si empatice, dar care nu-si permit sa-si arate emotiile fiindca stiu ca ceilalti vor profita de ele.  Nici macar nu-si dau seama din cauza egoismului si orgoliul, dar vor face asta.  De multe ori, tocmai persoanele puternice, care se gandesc atat de putin la cum sa intoarca situatiile negative in favoarea lor sunt cele care sufera cel mai mult.

Poate ca suntem niste persoane stricate sau poate ca astea sunt de fapt calitatiile unei relatii mature. Nu stiu, dar observ de multe ori ca scandalurile si scenele emotionale sunt mult mai apreciate fiindca sunt vizibile si high maintenance, dar persoanele calme, mai greu de citit care incearca sa iti ofere sau sa te invete de bine, ajung persoanele de treaba, lasate si uitate intr-un colt.

Reclame

Tanjesc

Image

           Ma pierd prin propria otrava emotionala, propria zona de confort plina de culori superficiale si de senzatii trecatoare fiindca ma simt sigura , ma simt libera sa experimentez fara sa ma implic . Cateodata ma intreb daca nu cumva ma pierd pe mine insumi si dorintele care raman nespuse, neimplinite fiindca nu-mi permit sa pasesc in afara cercului si sa ma complac cu acel inevitabil refuz .  Tanjesc la aceea puritate pe care simt ca o pierd cu fiecare secunda, minut , ora , zi si an numai ca sa ajung sa-mi pierd optimismul , sa pierd farame din ceea ce sunt si sa devin ceea ce creez si ceea mediul creaza din mine .

          Tanjesc sa simt iar mai mult decat o goliciune interioara care se joaca cu otrava emotionala acumulata de-a lungul acestor ani si transformata in bariere care nu fac decat sa se stranga in jurul meu si sa sufoce tot ceea ce este pur in mine ca sa ajung ca orice alta persoana plina de amintiri si regrete pentru ceea ce a fost . Da , vorbesc de iubire si de dragoste fiindca in zilele noastre a ajuns atat de pervertita incat dam tot timpul cu piciorul la ce este pur pentru o senzatie sau doua . Am ajuns sa nu mai iubim pe nimeni fiindca ne e frica sa iubim si ne e frica sa fim respinsi dar ce face asta din noi? Ce face faptul ca in loc sa iubim , noi respingem exact ceea ce e mai bun in noi . Respingem dragostea pe care poate daca am putea sa o daruim am schimba multe rautati din aceasta lume fiindca rautatile se nasc tocmai din aceste otravuri acumulate de-a lungul timpului . Aceste otravuri care ne schimba si ajungem sa ne adaptam unei lumi rationale care este condusa de senzatii si lucruri materiale , de amagiri si superficialitati care se transforma in regrete …

           Oare e normal sa iti fie frica de iubire si sa alungi speranta ei din aceasta cauza? oare nu suntem noi cei care pierd atunci cand uitam ca fiecare om merita iubit pentru ceea ce este si nu respins sau suprimat la un anume status ? Nu suntem noi , cei care ne pierdem pe noi insine prin lipsa de manifestare a ceea ce suntem defapt ? Suntem goi fiindca nu vrem sa simtim si fiindca stim foarte bine ca exista intotdeauna un risc al fericirii . Intotdeauna va exista opusul acelui sentiment care il simtim dar vezi tu , cateodata acel opus ni-l atragem singuri prin actiunile proprii si la final aceea suferinta ne-o aducem singuri fiindca ii permitem sa existe si sa se dezvolte.

          Totusi, de cand lasam aceste suferinte sa ne coordoneze viata si sa aduca intr-un stadiu in care sa nu mai putem iesi din aceea zona de confort superficial . Refuz sa fiu inca o persoana care sa fie coordonata numai de trairi superficiale si care sa ajunga un suflet plin de regrete emotionale si de lacrimi uscate . Refuz sa renunt la iubirea de dinauntrul meu si sa ma complac in singuratatea noptii care se lasa de fiecare data cand imi e dor de o fosta iubire si de sentimentele pierdute . Refuz sa cred ca oamenii nu merita iubire si pe cineva care sa aiba speranta si credinta in ei . Nu pot sa cred ca nu ne putem accepta unul pe altul si ca acel potential pe care il vedem intr-o persoana , nu poate fi atins in conditiile potrivite fiindca daca as crede aceste lucruri atunci as simti iar ca ma pierd in goliciunea dezumanizarii care isi face loc printre oamenii din ziua de azi .

           Nu vreau sa imi pierd speranta chiar daca asta ma face naiva in ochii multora din ziua de azi . Tocmai aceea speranta si acel optimism ma definesc printr-o multime de oameni .